Tot mai mulți oameni sunt atrași către orașe, în căutarea unui trai mai bun, iar orașele nu au capacitatea de a acomoda toți acești oameni. Acest fapt duce la creșterea necontrolată a mahalalelor, așezările informale de la marginile orașelor, în care oamenii trăiesc în sărăcie cruntă și locuirea este departe de ce ar trebui sa fie pentru o viață decentă. Totodată, multe familii cu venituri reduse sunt evacuate forțat și astfel forțate sa se mute la marginea orașelor, în aceste zone lipsite de o planificare urbană și fără acces la servicii. Așa se formează o mahala:
În România sunt peste 64000 de familii care trăiesc în astfel de așezări informale. La nivel mondial 1,6 miliarde de oameni trăiesc fără un acoperiș decent deasupra capului. Aici găsiți mai multe date.
Dar, pe scurt, ce înseamnă o locuință informală?
De cele mai multe ori aceste locuințe sunt ilegale, oamenii nu au drept de proprietate sau posesie asupra terenului și casei, deci nu au dreptul să locuiască acolo. De cele mai multe ori, nu au nici documente de identitate permanente. Acest lucru le limitează și accesul la servicii de sănătate și educație, dar și la locuri de muncă legale, la servicii de infrastructură, finanțări, etc, deci le afectează dreptul la o viață decentă.
Locuințele informale sunt de obicei construite la periferia localităților, sau în zone cu teren instabil, departe de orice viață socială, culturală și economică.
Casele sunt de cele mai multe ori improvizate și, chiar dacă sunt construcții solide, sunt de multe ori expuse riscurilor naturii, fiind construite fără o structură rezistentă, sau fiind din materiale de proastă calitate. De multe ori nu au geamuri, oamenii trăiesc direct pe pământ, plouă direct în casa și riscă să fie duse de viituri sau distruse de cutremure, furturi, etc cu prima ocazie. Schimbările climatice fac ca numărul dezastrelor să crească și multe din familii sunt tot mai afectate. De exemplu, în țările tropicale sărace taifunurile fac ca oamenii ce trăiesc în așezări informale sa fie nevoiți să își reconstruiască în fiecare an locuința, uneori chiar mai des. Pentru ca nu au drepturi legale asupra caselor, locuitorii lor nu sunt nici încurajați să investească și să le îmbunătățească.
Aceste case nu au acces la apă, curent electric, toalete, canalizare, pentru ca nu exista o planificare urbană a zonei și utilitățile nu sunt asigurate, ele nefiind așezări recunoscute de administrația localităților. Acest lucru duce la multe probleme de sănătate, la epidemii, la educație precară, violenta. Copiii nu reușesc să își facă temele, să ajungă la școala, și în cele din urmă abandonează de multe ori. Forțele de ordine nu reușesc sa ajungă când sunt probleme, așa ca riscurile de infracțiuni sunt foarte crescute. Femeile sunt în mod special vulnerabile la agresiuni. Bolile sunt transmise cu ușurință, condițiile de igienă precare determină numeroase afecțiuni și nici salvarea nu poate ajunge uneori, astfel că viața este pusă în pericol în aceste așezări.
Locuințele sunt de cele mai multe ori supraaglomerate, într-o singură cameră trăind o familie întreagă. Viața pentru aceste familii este o lupta de zi cu zi pe care nicio ființă umană nu ar trebui să o ducă.
Despre locuire informală în România puteți citi mai multe aici.
În 2018, Fundația PACT și MKBT au elaborat un raport detaliat despre locuirea informală în România, care a stat, printre altele, la baza motivării adoptării legii așezărilor informale. În 2019 legea a fost promulgată și ea oferă un cadru pentru recunoașterea acestora. Așezările informale din România pot fi acum identificate și legalizate, și pot beneficia astfel de o siguranță a locuirii pentru cei care trăiesc acolo.
Însă în multe tari în continuare locuirea informală nu este recunoscută de guverne și problemele aferente ei rămân nerezolvate, deși ghetourile sunt între cele mai des întâlnite forme de așezări umane din multe orașe din lume. Oamenii de aici practic nu există, nefiind în acte, așa că sunt ușor de ignorat.
De aceea proiecte ca Build Solid Ground se preocupă de creșterea gradului de informare a cetățenilor și sensibilizarea autorităților cu privire la dreptul asupra pământului și îmbunătățirea locuirii.
Surse:
https://www.habitatforhumanity.org.uk/what-we-do/slum-rehabilitation/what-is-a-slum/
